G20: ce este si cum functioneaza acordul de liber schimb UE-Mercosur

G20: ce este si cum functioneaza acordul de liber schimb UE-Mercosur - Acordul de liber schimb intre Uniunea Europeana (UE) si blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay, este unul dintre cele mai ambitioase si controversate tratate comerciale internationale. Negociat de peste 25 de ani, acest pact vizeaza crearea unui spatiu economic comun care sa elimine barierele tarifare si non-tarifare dintre cele doua regiuni, facilitand fluxurile de bunuri si servicii. Cu toate acestea, acordul a ramas blocat in procesul de ratificare, generand diviziuni profunde intre statele membre ale UE si proteste vehemente din partea agricultorilor europeni.

Un acord cu istorie indelungata

Negocierile intre UE si Mercosur au debutat in 1999, inspirate de dorinta de a intari legaturile economice intre cele doua regiuni. Mercosur, fondat in 1991, a fost creat cu scopul de a dezvolta o piata comuna in America de Sud, asemanatoare Uniunii Europene. Cele doua blocuri economice impartasesc obiective similare privind liberalizarea comertului, dar si provocari legate de alinierea reglementarilor si intereselor economice divergente.

Dupa doua decenii de negocieri, un acord preliminar a fost finalizat in 2019, insa procesul de ratificare a stagnat. Franta, Austria si alte state europene si-au exprimat rezervele, invocand preocupari legate de impactul asupra agriculturii europene si de protectia mediului.

Ce prevede acordul?

Acordul UE-Mercosur promite eliminarea sau reducerea semnificativa a tarifelor pentru o gama larga de produse. Din perspectiva UE, principalele beneficii constau in:

• Acces mai facil pentru exporturile europene: produse industriale precum autoturismele, utilajele, produsele farmaceutice, ciocolata, bauturile alcoolice si branzeturile vor beneficia de scutiri de taxe vamale;

• Oportunitati pentru companiile europene: deschiderea pietelor de achizitii publice din tarile Mercosur pentru furnizorii europeni;

• Protectia indicatiilor geografice: acordul va proteja denumirile europene consacrate, cum ar fi sampania, parmezanul sau prosciutto, impotriva utilizarii incorecte.

De partea Mercosur, tarile sud-americane vor castiga acces pe piata europeana pentru exporturi agricole precum carnea de vita, carnea de pui, zaharul si mierea. Aceasta ar putea stimula economiile lor, unde agricultura joaca un rol esential.

Obstacolele ratificarii

In timp ce beneficiile economice ale acordului sunt evidente, opozitia ferma din partea anumitor state europene si grupuri de interese face ca ratificarea sa ramana incerta.

Opozitia agricultorilor europeni

Agricultorii europeni sustin ca acordul le va afecta grav competitivitatea. Argumentele lor se concentreaza pe:

• Concurenta neloiala: produsele sud-americane sunt acuzate ca nu respecta aceleasi standarde de mediu, sanatate si munca pe care le impune UE;

• Preturi mai mici: costurile de productie mai reduse in tarile Mercosur ar putea duce la dumping pe piata europeana;

• Impactul asupra micilor ferme: acordul ar favoriza marii producatori industriali, in detrimentul fermierilor traditionali.

Probleme de mediu

Tarile europene, in special Franta, au subliniat legatura dintre extinderea agriculturii in America de Sud si defrisarile masive din Amazon. Preocuparile privind schimbarile climatice si protectia biodiversitatii au alimentat cererile pentru includerea unor garantii suplimentare in acord.

Diviziuni politice in Europa

Statele membre ale UE sunt impartite in ceea ce priveste pozitia fata de acord:

• Franta: presedintele Emmanuel Macron este un opozant vocal, insistand ca actualul text al acordului nu ofera suficiente garantii pentru protectia mediului si a fermierilor;

• Germania si Spania: aceste tari sustin liberalizarea comertului ca o oportunitate economica vitala in fata competitiei globale tot mai acerbe;

• Italia: in timp ce vicepremierul Antonio Tajani pledeaza pentru continuarea negocierilor, partidul de guvernamant Fratelli d'Italia ramane reticent.

Contextul actual: summitul G20 de la Rio

Summitul G20 de la Rio de Janeiro reprezinta o platforma cruciala pentru relansarea discutiilor privind acordul UE-Mercosur. In contextul provocarilor economice globale si al incetinirii economiei mondiale, liderii G20 discuta despre necesitatea unor aliante economice mai puternice.

Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat ca lumea „se schimba rapid” si ca Europa trebuie sa raspunda prin deschiderea catre noi piete. In schimb, Emmanuel Macron a reafirmat pozitia Frantei: „Vom continua sa ne opunem unui acord care nu respecta standardele europene.” Aceste tensiuni politice reflecta dificultatile gasirii unui consens intre cei 27 de membri ai UE.

Ce urmeaza?

Acordul UE-Mercosur ramane un subiect de dezbatere intensa, in timp ce partile implicate incearca sa rezolve punctele litigioase. Desi exista presiuni economice si geopolitice pentru ratificarea tratatului, opozitia ferma din partea unor state membre si a agricultorilor europeni face ca viitorul pactului sa fie incert.

Pe termen scurt, o eventuala solutie ar putea fi renegocierea unor capitole cheie, introducerea unor mecanisme mai clare de protectie a mediului si garantarea respectarii standardelor europene. Pe termen lung, insa, acordul UE-Mercosur reflecta tensiunile mai largi dintre globalizare, protectionism si sustenabilitate.

Vezi si: Coolcationing, o vacanta la racoare.

Cautari similare populare: G20: ce este si cum functioneaza acordul de liber schimb UE-Mercosur.

© Toate drepturile rezervate 💪 ION STIE 👍 Acest material nu poate fi publicat, transmis, rescris sau redistribuit fara permisiune.